Rețea de firme-fantomă, suspectată că a umflat de 10 ori prețul măștilor și dezinfectanților, destructurată de ANAF
Inspectorii Antifraudă și poliția au făcut 32 de percheziții în București și opt județe, într-un dosar de evaziune fiscală și rambursări ilegale de TVA cu un prejudiciu estimat la peste 30 de milioane de lei.
Un dosar penal aflat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași a scos la iveală, potrivit ANAF, un mecanism prin care produse medicale precum dezinfectanții biocizi și măștile ar fi fost vândute către beneficiari finali la prețuri de peste 10 ori mai mari decât cele reale. Structura vizată nu era una simplă, ci un lanț de societăți intermediare folosit pentru a face prețul să crească treptat, de la producător până la organizatorii de licitații publice de achiziție.
Mecanismul descris de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală arată cât de sofisticate au devenit schemele de evaziune: firmele cu 'comportament fiscal neadecvat' preluau taxele și impozitele generate de majorările succesive de preț, dar nu le mai plăteau niciodată la bugetul de stat. Practic, obligația fiscală era mutată artificial către societăți care ulterior intrau în insolvență, deveneau inactive sau erau vândute unor persoane fizice folosite ca paravan, ceea ce făcea colectarea datoriilor aproape imposibilă.
Ancheta arată că scopul real al acestor tranzacții în lanț nu era doar transferul obligațiilor fiscale, ci și obținerea de bani direct de la stat, prin exercitarea abuzivă a dreptului de deducere a TVA și prin solicitări de rambursare a taxei. Pentru a masca profiturile mari obținute și pentru a evita plata TVA și a impozitului pe profit, societățile ar fi înregistrat cheltuieli fictive și ar fi simulat livrări intracomunitare de bunuri către Bulgaria, profitând de regimul de taxare inversă aplicabil tranzacțiilor intracomunitare, cu un prejudiciu asociat estimat la aproximativ 4 milioane de lei.
Dincolo de latura fiscală, ANAF pune accent și pe circuitul banilor: din sumele plătite de beneficiari, doar o mică parte ar fi ajuns efectiv la producătorii produselor medicale, în timp ce cea mai mare parte ar fi fost scoasă în numerar din conturile firmelor, prin retrageri de la bancomat, de către membrii grupării. Acest detaliu explică de ce în dosar sunt investigate, pe lângă evaziune fiscală și rambursări ilegale de TVA, și infracțiuni de serviciu legate de gestionarea patrimoniului persoanelor juridice.
Cazul confirmă o tendință tot mai vizibilă în controalele antifraudă recente: exploatarea achizițiilor publice și a produselor cu cerere mare, cum au fost cele medicale, prin lanțuri artificiale de firme intermediare create special pentru a diluta răspunderea fiscală. Pentru contribuabilii corecți și pentru autoritățile contractante, acțiunea de la nivel național transmite un semnal clar privind riscurile juridice și financiare asociate colaborării cu furnizori care prezintă un istoric fiscal neclar.
Situația fiscală a unei firme poate fi verificată în prealabil cu instrumentul de verificare CUI.
Document sursă — comunicat oficial ANAF
Acest articol se bazează pe comunicatul oficial ANAF din 2026-03-24.
Articole din același subiect
- Fraudă fiscală de peste 12,35 milioane lei în sectorul pazei și protecției, descoperită de ANAF
- Bani transferați între firme afiliate în timp ce salariile și taxele rămâneau neplătite
- Chirie „umflată” pe un teren viran: cum a mascat o firmă din Galați 22 de milioane de lei în cheltuieli fictive
- Fraudă de 4,6 milioane de lei descoperită într-un circuit de firme fantomă din construcții